Medicul Gheorghiță: Avem o creștere progresivă a cazurilor de COVID-19

 "Serviciul de noapte" - Invitat: medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonator al Campaniei Naționale de Vaccinare Anti-COVID-19

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (10 august, ora 00:05) - Emisiunea: "Serviciul de noapte" - Realizator: Maria Țoghină - Bun regăsit, doamnelor și domnilor! Sunt Maria Țoghină și vă propun pentru această călduroasă noapte de august o temă cel puțin la fel de fierbinte: evoluția pandemiei de COVID-19 în perioada următoare. Deja știm cu toții că varianta Delta se extinde rapid și în România, după aproape o perioadă de două luni de zile în care cu toții, văzând că numărul de îmbolnăviri scădea continuu, am crezut că am reușit să învingem în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. În timp ce majoritatea românilor încă se bucură de această perioadă de relaxare, autoritățile și specialiștii continuă să monitorizeze evoluția pandemiei și caută soluții pentru ca noul val să ne afecteze cât mai puțin. Imunizarea prin vaccinare este, cel puțin până acum, singura soluție care și-a dovedit eficiența în fața tulpinii Delta, dar și în fața tulpinelor precedente, asigurând protecție față de formele grave ale bolii. Cât de pregătiți suntem pentru valul IV al pandemiei și cât de puternic ne va lovi, care sunt riscurile pentru cei care încă ezită sau nu vor să se vaccineze, cât de mult ne protejează vaccinul de complicațile variantei Delta, ce trebuie să știm și să facem pentru ca în perioada următoare să evităm situațiile dificile din prima parte a anului - discutăm despre toate acestea cu invitatul nopții, medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul Campaniei de Vaccinare anti-COVID-19. Bună seara și bun venit la "Serviciul de noapte"!
 
Valeriu Gheorghiță: Bună seara și dumneavoastră și celor care ne ascultă, și vă mulțumesc pentru invitație!
 
Realizator: Domnule doctor Valeriu Gheorghiță, sper să reușim să oferim cât mai multe răspunsuri în această noapte la întrebările ascultătorilor. De aceea, am pus la dispoziția acestora două numere de telefon, pe care le fac și public, pentru ca oamenii să poată să ne apeleze deja: 021.312.10.54 sau 021.312.36.44. Repet numerele de telefon: 021.312.10.54 sau 021.312.36.44. Ascultătorii ne pot trimite și mesaje prin intermediul SMS la 0748.88.77.66 sau pe paginile de Facebook România Actualități și Serviciul de Noapte cu Maria Țoghină, unde transmitem, ca de fiecare dată, live video. De la o săptămână la alta cresc cifrele ce reflectă evoluția epidemiei de COVID-19 în România. Ieri au fost raportate 181 de noi infectări față de 137 lunea trecută. Numărul pacienților din spitale este de peste 600, iar 80 dintre aceștia sunt la terapie intensivă. Vaccinarea reduce semnificativ riscul unei forme grave și al decesului, subliniați dumneavoastră zilele trecute. Domnul doctor, suntem sau nu în valul IV? Ce ne spun cifrele?
 
Valeriu Gheorghiță: Este o întrebare pe care o auzim tot mai des, într-adevăr, în ultima perioadă. Ce am constatat cu siguranță este că în momentul de față în România avem o creștere progresivă a numărului de cazuri. Dacă ne uităm la media săptămânii precedente, vorbeam de circa 140-150 de cazuri în medie pe săptămână. Practic, în ultima săptămână s-a înregistrat o creștere cu peste 50% a numărului mediu de cazuri la nivelul săptămânii care tocmai s-a încheiat. Or, din acest punct de vedere, ținând cont și de rata de pozitivare a testelor efectuate, vorbim astăzi, conform raportărilor, de un procent de pozitivare de circa 1,36%, în condițiile în care, știm foarte bine, în luna iunie eram undeva la 0,2%. Toți acești indicatori ne arată că, într-adevăr, în perioada următoare, noi, foarte probabil, vom înregistra o creștere a numărului de cazuri. Nu se prea întrevăd la acest moment motive pentru care să considerăm că situația va rămâne așa cum este acum, însă un lucru este evident, și anume că ține foarte mult de noi pentru a schimba acest trend evolutiv, și anume putem să schimbăm aceste trend, și anume viteza de creștere a cazurilor poate ține de noi să o încetinim printr-un comportament și o conduită atentă în ceea ce privește riscul de expunere la boală. Și aici mă refer la măsurile pe care cred că cu toții le cunoaștem bine acum, și anume...
 
Realizator: O să le trecem din nou în revistă.
 
Valeriu Gheorghiță: ... purtarea măștii acolo unde riscul de îmbolnăvire și de expunere este mare, și aici mă refer la zonele supraaglomerate, în general în spații închise, slab ventilate, atunci când intrăm în contact cu un număr mare de persoane. De asemenea, igiena personală; nu trebuie să uităm ce am învățat, și anume igiena mâinilor, faptul că atunci când ne punem masca sau dăm masca jos trebuie să ne spălăm înainte și după, să înțelegem că trebuie să evităm să ducem tot timpul mâna la nivelul feței - ochi, nas sau gură. Să evităm să atingem suprafețe frecvent atinse de alte persoane.  Sunt lucrurile care în perioada de mai bine de un an de zile ne-au ajutat pe fiecare dintre noi să scădem riscul să ne îmbolnăvim. Pe lângă aceste măsuri nefarmaceutice, cum noi le numim, un alt element foarte important prin care reducem circulația virusului și reducem, de fapt, impactul negativ al pandemiei rămâne vaccinarea. Cu cât o proporție mai mare dintre persoane adoptă această măsură și doresc să se vaccineze, practic, pe lângă beneficiul individual, ne va fi și nouă, celorlalți, bine. Practic, de decizia individuală a unei persoane depindem până la urmă o mare parte dintre noi, toți cei care suntem în jurul persoanei respective.
 
Realizator: Vom avea pe parcursul emisiunii o informație care va dovedi cât adevăr este în ceea ce ați spus dumneavoastră acum, și anume, că de comportamentul fiecăruia dintre noi depinde foarte mult binele nostru, al tuturor, și cât de important este respectăm măsurile. Vă rog.
 
Valeriu Gheorghiță: Știți că se spune că decizia ne aparține, și dacă ne vaccinăm și dacă respectăm sau nu măsurile de prevenție, însă consecințele le suportăm cu toții. Evident că cel mai problematic este pentru persoana în cauză care se poate îmbolnăvi, poate, Doamne ferește, să evolueze nefavorabil și acest lucru nu e de dorit, însă cu siguranță fiind vorba de o boală care se răspândește, o boală transmisibilă, o boală contagioasă, cumva, indirect, sunt expuși și cei din jurul persoanei respective, care parte dintre ei ar putea fi persoane vulnerabile, persoanele care pot avea un risc de evoluție nefavorabilă.
Varianta Delta se propagă în mod deosebit în rândul persoanelor care nu au niciun fel de imunitate
 
 
Realizator: Voiam să vă întreb prin ce se caracterizează acest nou val, care, iată, ușor, ușor crește. Discutam, atunci când pregăteam emisiunea, cu colega mea Luminița Voinea și îmi spunea: nu, nu putem să fim în valul patru. Și am spus: probabil că nu suntem pe coama valului patru, dar odată ce cazurile au început din nou să crească, suntem într-un iminent val, valul următor, că vrem să recunoaștem sau nu, suntem pe creștere, poate mai devreme decât ne-am fi dorit noi, poate că ne-am fi așteptat să ne confruntăm cu această creștere undeva la începutul lunii septembrie, după ce trecea perioada de concedii, dar, până la urmă, este o realitate pe care o trăim. Și aș vrea să vă întreb, prin ce se caracterizează acest val și dacă suntem sau nu într-o fază de transmitere comunitară în anumite zone? Pentru că ați fost în weekend pe litoral, ați văzut cum este acolo și probabil că...
 
Valeriu Gheorghiță: Da, într-adevăr.
 
Realizator: ... oamenii se întâlnesc, se simt bine, socializează, probabil că sunt rude venite din străinătate, se reunesc familiile, grupuri mari, după care iarăși se despart, fiecare se duce pe drumul lui, nu păstrăm oarecum distanța regulamentară atunci când suntem în vacanță.
 
Valeriu Gheorghiță: Da, este un lucru vizibil pentru toată lumea și pe de o parte e de înțeles, oboseala, oboseala de a respecta anumite reguli este un fenomen frecvent întâlnit și noi îl cunoaștem de la pacienții noștri care iau tratament cronic, tratament de ani de zile și unde oboseala terapeutică reprezintă dacă vreți acest abandon, această renunțare la a mai respecta anumite măsuri, la a lua un tratament reprezintă principala cauză de eșec în fața controlului bolii și cam același lucru aș putea să spunem și în situația actuală. Deci, cumva este clar că aderența oamenilor scade la măsuri, pe măsură ce durata la care trebuie să fie aderenți este foarte mare și vedem că din păcate se prelungește. Mă întrebați cu ce este diferit acest val patru. Putem spune așa, că în momentul de față, cel puțin la nivel european, s-a depășit 70% de persoane adulte care sunt vaccinate cu cel puțin o doză, avem în jur de aproape 60% persoane vaccinate complet la nivel european, și aici mă refer la populația adultă peste 18 ani. Și ceea ce știm în momentul de față este că avem aproape două treimi deja din amplitudinea acestui val din ce se întâmpla în valul precedent. De asemenea, un motiv pentru care ne confruntăm cu acest al patrulea val este dat de apariția acestei variante virale mutante, varianta Delta, care se răspândește mult mai ușor și care se propagă în mod deosebit în rândul persoanelor care nu au niciun fel de imunitate, nici prin boală, nici prin vaccinare, deci, practic, persoane complet descoperite din punct de vedere al protecției imunologice, și atunci am putea spune că într-adevăr varianta aceasta afectează în mod particular persoanele nevaccinate. E adevărat că întâlnim din ce în ce mai multe cazuri și în rândul persoanelor care sunt vaccinate, dar consecințele, practic, răspunsul la această infecție este total diferit.Este semnificativ diferit la persoanele vaccinate, comparativ cu persoanele nevaccinate. Practic, cei vaccinați, mai ales cei din categoriile vulnerabile, desigur, au un risc foarte redus de a ajunge la spital, de a face o formă gravă și chiar de a-și pierde viața. Practic, noi am observat...
 
Realizator: Acesta ar fi marele beneficiu al vaccinării, de fapt: faptul că nu mai faci o formă gravă a bolii.
 
Valeriu Gheorghiță: Da. Și totuși, noi vorbim de o medie de 70% rată de acoperire vaccinală cu cel puțin o doză. Dar dacă ne uităm pe grupe populaționale, tinerii, în general, sub 25 de ani au o rată mai mică de acoperire vaccinală. Şi ceea ce s-a observat, cel puțin la nivel european, este o prevalență crescută a infecției în rândul tinerilor, care sunt mai frecvent nevaccinați, care interacționează mai mult, care se întâlnesc în grupuri mai mari de persoane, şi atunci evident că riscul de boală e mai mare. Ce se întâmplă: chiar dacă riscul ca ei să dezvolte o formă severă este mic, ei se întorc acasă, se întorc în familie, unde pot să aibă un bunic, părinți sau prieteni care sunt persoane vulnerabile, care sunt persoane care, chiar dacă au fost vaccinate, poate nu au dezvoltat un nivel suficient de ridicat al anticorpilor. Și atunci, inevitabil, apare acest risc de îmbolnăvire. De asemenea, eficiența vaccinurilor actuale, din fericire, se menține, este una foarte ridicată - și aici vorbim indiferent de schema de vaccinare: că este cu vaccin pe bază de vector viral sau pe bază de ARN mesager, performează undeva la peste 90% protecție față de formele grave, față de riscul de spitalizare și față de deces, ceea ce este un lucru cât se poate de bun.
 
Domină infecțiile în rândul celor nevaccinați cu risc de spitalizare.Varianta Delta, de două ori mai contagioasă
 
 
Valeriu Gheorghiță: Ca atare, dacă ar fi să caracterizez și să definesc acest val 4: domină infecțiile rândul celor nevaccinați, cu consecințele pe care le știm, și anume risc de spitalizare, risc de evoluție nefavorabilă. Avem și cazuri în rândul persoanelor vaccinate complet, însă aici riscul de a ajunge la spital este semnificativ mai mic comparativ cu cei care încă nu s-au vaccinat sau care nu au ales să se vaccineze. Avem varianta Delta, care într-adevăr este înalt transmisibilă, vedem că are o contagiozitate foarte crescută - o compară experții CDC cu contagiozitatea întâlnită în bolile copilăriei, cum este vărsatul de vânt -, ceea ce înseamnă că atunci când când suntem într-o zonă aglomerată, cu foarte multe persoane, care sunt nevaccinate, care nu au niciun pic de imunitate, nici după boală, nici după vaccinare, și există unul sau mai multe cazuri de persoane infectate cu varianta Delta, ele pot să răspândească virusul foarte ușor în rândul acelor persoane. Şi de ce se întâmplă asta? Pentru că persoanele infectate cu această variantă au încărcături virale, au cantități de virus foarte mari, de 1000 de ori mai mari, conform estimărilor experților, comparativ cu infecția cu variantele anterioare. Or, din acest punct de vedere, evident că și cantitatea de virus care se regăsește în secreţiile respiratorii este semnificativ mai mare, și atunci, evident, știind prin ce se transmite această infecție pe cale respiratorie, evident că riscul de diseminare și de răspândire este mult-mult mai mare. Practic, se consideră că această variantă virală este de cel puțin două ori mai contagioasă decât tulpina parentală inițială, cea din Wuhan, care s-a răspândit practic la nivel global.
 
Deci, cam acestea sunt: risc foarte mare de răspândire în rândul celor nevaccinați, cu consecințele pe care le știm; avem în continuare populație tânără nevaccinată suficient; sunt țări, cum este și România, în care numărul celor vulnerabili încă nu a ajuns la un prag suficient de ridicat de vaccinare, cât să avem acea imunitate de grup. Partea bună este că, într-adevăr, pe anumite segmente populaționale și anumite categorii de persoane vulnerabile, cum sunt pacienții care sunt internați în centrele sociale, în căminele de bătrâni, acolo procentul de acoperire vaccinare este undeva la 74%. Or, din acest punct de vedere, ne așteptăm bineînțeles ca riscul de a evolua în focare, în cazul în care apare o infecție, să fie mult mai mic și riscul de a face forme severe să scadă. Tocmai de aceea, prioritatea noastră a fost tot timpul să asigurăm accesul mai repede al persoanelor vulnerabile. Desigur că avem în continuare multe persoane vârstnice care încă nu s-au vaccinat, şi aici este un efort important...
 
Riscul de îmbolnăvire al unei persoane vaccinate cu schemă completă este mult mai mic
 
 
Realizator: Să știţi că avem deja telefoane. Aş vrea să citesc câteva mesaje, după care să luăm și un telefon în direct. Ioan Alin ne scrie: "Salutări din Târgu Jiu, Gorj! Vă salutăm cu drag și vă doresc la cât mai multe știri interesante și emisiuni interesante"; ne transmite sănătate.
 
Ne salută și Șerbu Ionuț, Eduard Alionte vă salută și el. Petrică Băroiu spune: Bună seara, domnule doctor. De ce se pune accent pe a treia doză de vaccin, când am văzut că Organizația Mondială a Sănătății nu este de acord? Mulțumesc frumos și multă sănătate. Un alt mesaj: M-am înscris pe lista de așteptare și am așteptat aproape două luni să mă vaccinez - ne scrie Nelu Popescu. Rapelul îl fac după șase săptămâni, undeva în Germania, zona Hamburg. La noi lucrurile merg mult mai repede. Este adevărat că în România lucrurile merg mult mai repede. Bună seara dumneavoastră și invitatului dumneavoastră - ne scrie Ilie Orlando. Vă ascultam cu plăcere emisiune de emisiune din Marea Britanie. Fiul meu, care este în România și are 15 ani, s-a vaccinat cu ambele doze și este ok. La noi, în Marea Britanie, s-a renunțat la măști în magazine, se mai folosesc doar în autobuze și trenuri, se mai folosesc măștile în Marea Britanie. Vedem peste tot că se vorbește de valul 4, ceea ce aici nu se ia în calcul. Dragoș Nicu întreabă care este poziția oficială a României cu privire la faptul că CDC din Statele Unite spun că testele PCR nu pot face diferența între COVID și gripă și faptul că vor să schimbe testul. Mai sunt alți ascultători care ne urmăresc și-i salutăm. Cine considerați că este vinovat pentru încetinirea campaniei de vaccinare COVID-19? Ilie Orlando din Marea Britanie revine și ne scrie că ar trebui să se facă o educație pro vaccinare: Văd tot felul de comentarii care nu își au rostul. Promovați vaccinarea mai mult! Maria Lungu scrie: Dacă decizia ne aparține, de ce ne formați să ne vaccinăm și impuneți discriminare între vaccinați și nevaccinați? Cum să am încredere în ceea ce declarați când numărul infectărilor este mai mare la vaccinați și cu forme severe decât a celor nevaccinați? Domnule Gheorghiță, să nu credeți că tot suntem luați de val, nu există nicio logică în discursurile politicienilor. Iată o opinie și probabil că vom avea timp pe parcursul emisiunii să îi răspundem și ascultătoarei, pentru că eu aveam întrebări pe această temă pregătite. Alexandra Tara vă salută cu drag și respect, toată prețuirea pentru dumneavoastră. Bună seara, cu tot respectul pentru subiectul prezentat. Comentariul, există Ionela Rotar, care comentează faptul că sunt ascultători care au comentarii care sunt jignitoare. Îi mulțumim pentru opinie. Mihu Eugen ne scrie: Cum explicați faptul că țările cu un grad mare de vaccinare, ca, de exemplu, Israel, se confruntă cu un număr atât de mare de îmbolnăviri? Viorel Tofan: Vorbim despre noua tulpină Delta și contagiozitatea sa, dar pe plaja Mării Negre este doldora de persoane. Ce să spun?
 
Valeriu Gheorghiță: Sunt foarte multe întrebări și toate sunt perfect legitime.
 
Realizator: Exact, sunt legitime. Haideți să luăm un telefon în direct, după care le răspundem și ascultătorilor care ne-au transmis mesaje pe Facebook. Bună seara, bună dimineața, domnul Virgil din Timișoara, sunteți în mașină, la volan, am înțeles. Sper că nu v-am lăsat mult să așteptați și conduceți în siguranță.
 
Virgil: Bună seara și dumneavoastră, și invitatului dumneavoastră. Sunt informații foarte interesate pe care ni le prezintă și am o întrebare pe care o desprind din rândul cunoștințelor și a multor persoane.
 
Realizator: Foarte bine, e important așa!
 
Virgil: Întrebarea este: având în vedere că avem deja o mare parte din populație vaccinată, foarte mulți oameni care se întorc de afară cărora nu li se mai aplică teste. În acest context, știind că o persoană vaccinată poate să poarte virusul și să-l răspândească nu reprezintă, în acest moment, persoanele vaccinate o /.../ foarte importantă de răspândire a virusului, pentru că restricțiile și măsurile de control la graniță, dar chiar și în țară se aplică celor nevaccinați. În schimb, cei vaccinați nu au niciun fel de problemă și cred că răspândesc virusul /.../ Asta era, de fapt, întrebarea.
 
Realizator: Mulțumim mult de tot, domnule Virgil, conduceți în siguranță, sper, rămâneți pe recepție, ascultați Radio România Actualități. Iată o întrebare întemeiată. Am mai auzit și eu această întrebare adresată de cunoștințe din cercul meu.
 
Valeriu Gheorghiță: Într-adevăr, în momentul de față, vedem că la nivel european există o creștere importantă a numărului de cazuri, vă spuneam că am ajuns undeva la două treimi din valul precedent ca amploare a numărului de cazuri și tendința este în continuare de a crește. Acum, legat de aceste măsuri care se impun atunci când trecem dintr-o țară într-alta sau când ne întoarcem, când revenim în țară, și abordările diferite la persoanele care nu au niciun fel de imunitate, practic, nu au trecut prin boală sau nu sunt vaccinate, sunt explicate dintr-o rațiune cât se poate de clară. Şi anume: varianta Delta într-adevăr să infecteze şi persoanele vaccinate, însă riscul de îmbolnăvire al unei persoane vaccinate cu schemă completă este mult mai mic, şi aici vorbim de o protecţie după schema completă de vaccinare undeva la 70-80%, depinde de tipul de vaccin pe care îl folosim şi ştim că vorbim de o eficienţă de peste 90% pentru formele severe şi pentru riscul de internare. De asemenea, ceea ce mai ştim în momentul de faţă, chiar dacă încărcătura virală într-adevăr este similară la persoanele care sunt testate pozitiv cu SARS-CoV-2, persoane vaccinate, respectiv persoane nevaccinate, ceea ce s-a observat într-un studiu publicat în Singapore, unde urmăresc inclusiv persoane asimptomatice şi le internează, că perioada de contagiozitate, adică durata persistenţei încărcăturii virale este mult mai scurtă la persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă, respectiv la persoanele nevaccinate. Ca atare, riscul de transmitere evident că este mai mic. Prin faptul că eu sunt o perioadă mai scurtă contagios - acesta este un aspect. Al doilea aspect: probabilitatea de infecţie asimptomatică în rândul persoanelor vaccinate cu schemă completă este mult mai mare. Practic, în studiile publicate probabilitatea să fii asimptomatic dacă eşti vaccinat şi dacă eşti infectat este de circa 30% - cam 28-30%. La persoanele nevaccinate, care sunt infectate cu varianta Delta, procentul celor asimptomatici este undeva estimat la 9%, deci, practic, vedem că este de trei ori mai redusă această probabilitate. Evident că şi o persoană care este vaccinată, dacă prezintă simptome de boală - febră, tuşeşte - va fi testată, deci contează în continuare aspectul clinic şi prezenţa sau absenţa simptomatologiei, însă până la urmă trebuie să înţelegem că între o persoană care nu are niciun fel de imunitate riscul de îmbolnăvire este semnificativ mai crescut şi atunci este evident că venind dintr-o zonă roşie este important să avem un control al testului, pentru că persoana respectivă poate să dezvolte în perioada imediat următoare boala şi să o răspândească, şi atunci e bine să avem această evaluare la momentul zero şi să mai facem un teste undeva la ziua opt tocmai pentru a şti că într-adevăr nu s-a pozitivat persoana repectivă. De ce aceeaşi măsură nu se aplică la persoanele care sunt în momentul de faţă vaccinate cu schemă completă? În primul rând că până de curând în Europa domina varianta Alpha de virus pentru care vaccinurile erau mult mai eficiente atât în ceea ce priveşte infecţia asimptomatică, cât şi riscul de transmitere, practic aveam dovezi clare că o persoană vaccinată dacă este testată pozitiv transmite cu circa 30-50% mai puţin infecţia la contacţi, deci, practic, beneficiile sunt arhicunoscute, însă în faţa variantei Delta lucrurile sunt în momentul de faţă puţin diferite faţă de varianta anterioară, însă chiar şi aşa, riscul să mă îmbolnăvesc fiind vaccinat cu schemă completă este mai mic. Şi mai erau acolo, mă rog, mai multe întrebări, lăsând la o parte întrebarea ascultătorului nostru, legate de faptul că în momentul de faţă ţări care au o rată foarte mare de vaccinare înregistrează o creştere a numărului de cazuri.
 
Realizator: Era o referire directă la Israel, care a început deja să facă şi a treia doză de vaccin.
 
Valeriu Gheorghiță: Se explică acest lucru tocmai ca urmare a emergenţei variantei Delta şi a extinderii variantei Delta, care, din păcate, se multiplică foarte uşor şi generează cantităţi uriaşe de virus şi atunci chiar o persoană vaccinată cu schemă completă, virusul ăla nu numai că se înmulţeşte foarte mult, are nişte mutaţii care îi permit să se lipească foarte uşor de receptori, deci, practic, noi suntem în continuare protejaţi foarte bine faţă de riscul de forme grave, de forme severe, dar, comparativ cu variantele anterioare într-adevăr există un risc mai mare să fac o infecţie asimptomatică, o infecţie uşoară.
 
Realizator: O infecţie mai uşoară, dar tot boala aceasta este, până la urmă.
 
Valeriu Gheorghiță: Tot boala aceasta este şi revin la studiul publicat recent în Singapore, care evaluează persoane vaccinate complet, infectate cu variantă Delta, şi persoane nevaccinate, infectate cu variantă Delta.Lăsând la o parte că probabilitatea de a face infecții asimptomatice cei care sunt vaccinați cu schema completă, s-a observat că durata evoluției bolii este mai scurtă la cei vaccinați complet analizele de sânge sunt mult mai bune comparativ cu cei care sunt nevaccinați, de asemenea, faptul că au deja un răspuns imun anterior prin vaccinare, în momentul în care fac boala naturală, fac infecția, nivelul anticorpilor neutralizanţi crește foarte repede și asta ține încărcătura virală, ține virusul cumva sub control și explică de ce durata bolii este mai scurtă, simptomele sunt mai puține, nu sunt atât de intense, probabilitatea să dezvolți pneumonie și să ai nevoie de oxigen este mult mai mică, probabilitatea de a ajunge în terapie intensivă este mult mai mică, cu atât mai mică este probabilitatea de deces. Deci, acestea sunt lucrurile care în continuare confirmă menținerea eficienței vaccinurilor. Dar, da, s-a observat o creștere a numărului de cazuri și în rândul persoanelor care sunt vaccinate. Dacă ne uităm la cazurile pe care le înregistrăm într-o zi și vedem că avem 60% din ele sunt persoane vaccinate, 40 persoane nevaccinate este lesne de înțeles de ce într-o țară din care din zece persoane opt sunt vaccinate, este evident că, dacă ne uităm la rezultatul final, vom zice: păi, uite, vaccinarea nu este eficientă. Trebuie să ne uităm la proporția de cazuri pozitive din rândul vaccinaților și proporția de cazuri pozitive din rândul nevaccinaților și o să observăm că cei care sunt testați pozitiv proporția din rândul nevaccinaților este foarte mare, dar dacă ne uităm la câte cazuri avem pozitive într-o zi, este logic că într-o țară unde ai 70% vaccinați vei avea mai mulți în valoare absolută testaţi pozitiv din rândul celor vaccinaţi, că este o problemă de statistică, de matematică.
 
Realizator: De matematică, de statistică.
 
Valeriu Gheorghiță: Dar dacă ne uităm câţi din cei vaccinaţi au fost pozitivi o să vedem că procentul este semnificativ mai mic decât cei care sunt nevaccinaţi şi sunt testaţi pozitiv. Doar că se schimbă raportul, se schimbă valoarea la care ne raportăm. Realizator: Să ştiţi că sunt o mulţime de mesaje şi pe paginile de Facebook, şi pe SMS, şi pe telefon. Mai avem un telespectator care doreşte să intre în direct. Ca de fiecare dată, o să acord prioritate celor care ne sună în direct la această oră târzie din noapte. Îl salut, deci, pe ascultătorul nostru Dan Marian, după care ne întoarcem la răspunsurile pentru cei care continuă să ne urmărească şi pe Facebook şi pe frecvenţele Radio România Actualităţi.
 
Valeriu Gheorghiță: Cu mare drag.
 
Realizator: Bună dimineaţa, domnule Dan Marian!
 
Dan Marian: Sărut mâna! Bine v-am găsit! Am observat, ascultând, firesc, matematica, cum aţi spus şi dumneavoastră, condiţionaluri, probabilităţi, teoreme reciproce, am observat chiar de la începutul emisiunii şi în repetate alte anunţuri despre domnul colonel, şi anume că s-a folosit formula medic militar. Am studiat ideea asta, de ce se ocoleşte titulatura de colonel doctor, şi pe ideea asta aş vrea să îi cer un sfat, o informaţie.
 
Realizator: Să ştiţi că aici a fost oarecum alegerea mea, pentru că m-am gândit ce este cel mai important...
 
Dan Marian: Nu, că şi cel de la Ştiri a spus...
 
Realizator: Pentru că eu i-am lăsat textul de știre.
 
Dan Marian: Am înţeles.
 
Realizator: Şi pentru că mi s-a părut că este mult mai importantă calitatea de medic, având în vedere invitația în emisiune, de asemenea, cred că mi s-ar fi părut un pic nefiresc să eludeze faptul că este medic militar.
 
Dan Marian: Aveţi dreptate, da.
 
Realizator: Şi mi s-a părut că dacă spun colonel doctor sună poate un pic prea oficial și la ora aceasta târzie din noaptea am vrut să îl fac mai apropiat de ascultători pe invitatul nostru, pe domnul colonel Gheorghiţă.
 
Valeriu Gheorghiță: Eu aşa şi îmi doresc, să fiu alături de oameni.
 
Dan Marian: Am înţeles. Dar eu expresia asta am întâlnit-o la multe ştiri, şi matinale, şi, mă rog, pornind de la ideea asta voiam să îi cer dânsului o confirmare, de fapt.
 
Realizator: Vă rog.
 
Dan Marian: Pentru că, întâmplător, am avut o rudă medic militar şi pe timpul lui Ceauşescu a dat toate examenele de grad şi de funcţie, de maior, de locotenent-colonel doctor, de colonel doctor, da, am aflat că după '90 medicii militari, ieşind din facultate, doar cu vechime sau chiar şi înainte de termen, adică la excepţional, primesc grade fără examene. Ce credibilitate să mai avem noi faţă de un colonel comunist doctor şi faţă de un posdecembrist colonel doctor? Asta este tot.
 
Realizator: Mulţumesc mult pentru întrebare.
 
Valeriu Gheorghiță: Facultatea de Medicină durează şase ani şi asta ştim cu toţii. Trecerea dintre anul IV şi anul V este momentul la care studenţii la Medicină Militară sunt avansaţi, practic, la gradul de ofiţeri inferiori, şi anume, sublocotenent. În primii doi ani de la terminarea facultății se obține gradul de locotenent și, ulterior, conform statutului cadrelor militare, se face avansarea, care se face fie la termen, fie e avansare înainte de termen, fie este avansare la excepțional. Practic, rând pe rând, am trecut toate aceste etape și într-adevăr am două avansări, cât îți permite situația corectă juridică, conform Legii statutului cadrelor militare, două avansări la excepțional. În ceea ce privește evoluția mea profesională, ea s-a făcut evident în baza examenului de rezidențiat, examen de medic specialist, examen de medic primar, examen de cadrul didactic în Universitatea de Medicină și Farmacie, toate s-au desfășurat în baza unor examene și concursuri.
 
Realizator: Pentru că discutăm despre acest lucru și cu asta...
 
Valeriu Gheorghiță: Poate că ascultătorii nu știu, sunt totuși șef de promoție al Facultății de Medicină Militară din 2000, perioada 2000-2006...
 
Realizator: Deci, ați absolvit 2006.
 
Valeriu Gheorghiță: În 2006 am absolvit Facultatea de Medicină Medico-Militară, catedra de la UMF Târgu Mureș.
 
Realizator: Pentru că am ajuns la acest punct al discuției, vă întreb și sper să lămurim așa în 30 de secunde, ca să ne întoarcem la întrebările adresate în număr foarte mare de ascultătorii Radio România Actualități, ce vă simțiți mai mult medic sau militar?
 
Valeriu Gheorghiță: Pot să spun că aceste două calități au fost cumva întrepătrunse de-a lungul formării mele. Evident că profesia de medic te face mai aproape de pacient și cumva în viața noastră, ca medici militari, principala preocupare este cea legată de medicină, dar avem și o serie de atribuții, o serie de obligații care au cealaltă valență, și anume: valențele care țin de statutul de ofițer. Un medic militari depune două jurăminte, jurământul de credință pentru patrie și jurământul lui Hipocrate, așa încât amândouă sunt la fel de importante pentru mine și pentru orice coleg medic care activează în sistemul militar.
 
Efecte secundare: riscul de miocardită
 
 
Realizator: Iată, pe SMS, un mesaj de la un ascultător: "Bună seara, stimate domnule colonel doctor Valeriu Gheorghiță și dumneavoastră doamnă Maria Țoghină!" Bună seara și dumneavoastră, stimate ascultător. "Referitor la reacția adversă numită miocardită în cazul vaccinării cu Pfizer, există persoane cu boli cronice de inimă care să fie susceptibile la avea o asemenea reacție? Vă rog să detaliați ce categorie de vârstă este mai expusă reacțiilor adverse?"
 
Valeriu Gheorghiță: Într-adevăr riscul de miocardită s-a observat după vaccinarea cu vaccinurile pe bază de ARN Mesager, și anume, vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer, vaccin de la compania Moderna. Acest risc este observat cu precădere la persoanele tinere, mai ales la băieți, în general sub 30 de ani, cu vârsta sub 30 de ani. Cea mai afectată, aș putea spune, grupă de vârstă este undeva între 12, de fapt, între 15-16 ani până la 20-24 de de ani. Nu există un tip de afecțiune cardiologică preexistentă care să crească acest risc de reacție adversă. Practic, frecvența este una foarte rară. Dacă ne uităm la grupa de vârstă 12-17 ani, vorbim de o frecvență estimată de circa 60 de cazuri la un milion de persoane vaccinate cu cea de-a doua doză, pentru că apare mai frecvent după a doua doză, cam de șapte-opt ori mai frecvent după a doua doză decât după prima doză și, în general, undeva într-un interval de la două până la cinci zile, în general, de la administrarea celei de-a doua doze. Deci, afectează în general persoanele tinere cu vârsta sub 30 de ani, mai ales băieții. Riscul la această grupă de vârstă este estimat a fi de 10 ori mai mare decât la cei peste 30 de ani, dar și în această situație vorbim, repet, de trei cazuri la circa 50 de mii de persoane vaccinate cu a doua doză, și toate au avut a avut o evoluție ușoară. Deci, practic, persoanele respective, după o durată de două, trei, patru zile...
 
Realizator: Și-au revenit.
 
Valeriu Gheorghiță: ... de internare, de repaus, de tratament au avut o evoluție bună, au plecat bine-mersi acasă. Sigur că este o complicație, este o reacție adversă care creează îngrijorare, și pe bună dreptate. Însă, este foarte important să înțelegem câteva lucruri: informarea și cunoașterea acelor semne clinice care pot să evoce o astfel de reacție adversă este obligatorie, și anume să știm că dacă la un interval scurt de timp după vaccinare, după doup-trei zile, persoana respectivă resimte dureri, junghi în piept, dificultăți poate la respirație, palpitații, febră și așa mai departe, stare de oboseală, este important să fie evaluată medical. Ceea ce în schimb nu s-a observat în studiile efectuate persoanelor care au trecut prin boală, din aceeași grupă de vârstă 12-17 ani și extins undeva între 12 și 20 de ani, pentru că aceasta e grupa cea mai afectată, riscul de miocardită la băieți, la băieți care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 este de șase ori mai mare comparativ cu riscul de miocardită după vaccin; care oricum este o complicație foarte rară. Or, a decide că nu îmi vaccinez copilul sau eu, tânăr, adolescent, nu mă vaccinez ca să nu fac miocardită de la vaccin este o abordare aș putea spune puțin incorectă. De ce? Pentru că risc să fac infecția naturală și să am un risc de a face această complicație inflamatorie, cardiacă de șase ori mai mare. La fete este chiar de 20 de ori mai mare acest risc după boala naturală comparativ cu ce se întâmplă după vaccin.
 
Realizator: După vaccin.
 
Valeriu Gheorghiță: Deci, mesajul pe care trebuie să îl înțelegem: da, este acest semnal de siguranță, de inflamație cardiacă, de miocardită după vaccinurile pe bază de ARN mesager, afectează mai frecvent băieții tineri, însă evoluția formelor de reacții adverse a fost una foarte, foarte ușoară, pacienții respectivi mergând fără probleme acasă. Sigur că necesită o supraveghere cardiologică  pe o perioadă mai îndelungată de timp, însă riscul de a face complicații după boala naturală este mult mai mare, este semnificativ mai crescut. Și recent s-a publicat un studiu și s-a dovedit că în general, în populația generală trecerea prin boală, infecția cu SARS-CoV-2 este un factor de risc independent pentru complicații cardiologice de tip infarct miocardic acut.
 
Realizator: Ulterior.
 
Valeriu Gheorghiță: Ulterior. Deci, practic, nu, nu este o abordare "lasă să mă imunizez natural". Nu aceasta este calea pe care...
 
Realizator: Nu este cea mai bună cale.
 
Valeriu Gheorghiță: ... pe care trebuie să mergem. Numai că, uitându-ne la potențialele complicații, la eventualele sechele pe termen lung, fie la nivelul aparatului respirator, fie pacienții resimt luni de zile starea de oboseală, durerile musculare, dureri articulare, dificultățile de concentrare, dificultăți de menținere a atenției, toate sunt lucruri care, evident, afectează calitatea vieții. Or, nimeni nu își dorește să treacă printr-o experiență de acest gen.
 
Realizator: Mai avem un telefon în direct. O salutăm pe doamna Doina Cîmpeanu din Timișoara, are 76 de ani. Bună dimineața, doamnă!
 
Doina Cîmpeanu: Bună dimineața, doamna Țoghină! Deci, eu aș dori să pun două întrebări concret.
 
Realizator: Vă rog.
 
Doina Cîmpeanu: Eu am trecut, deci am avut în februarie, am fost testată pozitiv fără simptome, asimptomatic, am stat în izolare și după aceea m-am dus și mi-am făcut testul anticorpi. Mi-au ieșit 116 anticorpi, mi-au zis: ați trecut prin COVID, asta a fost tot. Și eu nu m-am vaccinat și mi-e teamă de reacții adverse, având o vârstă înaintată, având acum o operație la coloană, înțelegeți? Am niște șuruburi în coloană, deci merg foarte greu și mi-e teamă, vreau să îmi spună domnul doctor ce ar trebui să fac.
 
Realizator: Mulțumim mult pentru întrebare.
 
Doina Cîmpeanu: Mi-e frică de reacțiile adverse, înțelegeți? Vreau să știu ce pot să fac. Eu mă protejez, umblu cu mască și așa mai departe...
 
Realizator: Mulțumim mult, doamna Cîmpeanu, sigur că da, vă va răspunde domnul doctor, mai avem și alte mesaje și vreau să le răspundem cât mai multor ascultători în această noapte./asalar
 
Valeriu Gheorghiță: Doamna, dacă a trecut în februarie prin boală, practic este undeva la 6 luni de la cel moment. Datele ne arată că anticorpii neutralizanţi, care nu înseamnă anticorpi anti-Spike... Deci, din totalul anticorpilor antiproteină Spike, doar o parte sunt anticorpii neutralizați, cei care blochează intrarea virusului în celule. /Nivelul lor/ este mult scăzut la șase luni de la trecerea prin boală. Şi atunci, fiind vorba de o persoană care are o anumită vârstă, de o persoană care are deja un pachet de afecțiuni cronice, se înscrie în categoria celor vulnerabili, și atunci categoric este nevoie de vaccinare, pentru că... Înțelegem preocuparea și teama de reacții adverse, însă lucrurile sunt în momentul de față deja, aş putea spune, cunoscute: sunt aproape 4,5 miliarde de doze administrate la nivel global. Sunt poate vaccinurile cu cel mai bine definit profil al reacțiilor adverse. Nu anticipăm...
 
Realizator: Deci recomandarea dvs pentru ascultătoarea noastră...?
 
Valeriu Gheorghiță: Este cât se poate de clar: să se vaccineze.
 
Realizator: Cu ce anume să se vaccineze, la vârsta dânsei?
 
Valeriu Gheorghiță: Indiferent; cu vaccinul pe care dumneaei îl are cel mai la îndemână. Este vaccinul care îi oferă beneficiile cele mai ridicate.
 
O parte dintre simptomele COVID-19  rămân și după momentul vindecării, 6 luni de zile
 
Realizator: George Dumitriu ne scrie pe Facebook: "Bună seara! Printre efectele adverse ale COVID există și una care face referire la afectarea articulațiilor, cele mari în special - de exemplu, șold, umăr, cot". Deci este vorba de efect advers al bolii, reacția la boală. Şi Anișoara Turtoi confirmă: "Da, și nora mea a avut la câteva luni de la boală asemenea reacții".
 
Valeriu Gheorghiță: Fac parte din tabloul clinic al bolii. Chiar în cursul evoluției bolii, în faza acută a bolii, pe lângă febră, tuse și celelalte simptome prezente, durerile musculare, durerile articulare sunt prezente. Problema este că o parte dintre aceste simptome rămân și după momentul vindecării, după momentul în care pacientul se negativează. Or, aceste simptome sunt cele care... - de pildă, oboseala, astenia fizică, cum o numim, rămâne la 70-80% dintre persoane undeva la un interval de 6 luni de zile. Durerile articulare, durerile musculare sunt cele care cumva afectează, vrând-nevrând, calitatea vieții. Sunt iarăși lucruri care merită să fie luate în considerare atunci când punem în balanță riscul de a face boala și de a face eventuale complicații și sechele pe termen mediu și uneori poate lung, pentru că încă nu avem o perioadă lungă de timp să urmărim persoanele care au trecut prin boală. Vorbim de un an și jumătate de când ne confruntăm cu această pandemie; nu putem spune care sunt urmările cu adevărat pe termen lung, pentru că avem din ce în ce mai multe situații în care vedem că persistă o parte dintre simptome la o perioadă lungă lungă de timp.
 
Trebuie să facem apel la rațiune, responsabilitate și  solidaritate
 
 
Realizator: Vă întrerup puțin pentru că aș vrea să vă citesc ceea ce mi s-a părut mie a fi fost cea mai importantă știre de duminică, și aș vrea să vă rog s-o și comentăm, pentru că ne apropiem de finalul primei ore: Papa Francisc a primit certificatul verde european. Corespondenta Radio România Actualități la Roma, Elena Postelnicu, ne-a relatat că acest document, recunoscut de Uniunea Europeană ca un atestat de vaccinare anti-COVID-19, i-a fost înmânat suveranului pontif și că la prima audiență generală a Papei, programată pentru miercuri 11 august, vor avea acces numai persoanele care dețin certificatul verde european. După cum știm deja, din 6 august în Italia pot intra în restaurante, baruri, săli de sport, teatre sau cinematografe doar posesorii certificatului verde european care atestă că au fost imunizați completând împotriva noului coronavirus.
 
Iată un mesaj puternic transmis de liderul spiritual al credincioșilor catolici. Cât de mult contează acest exemplu și dacă ar putea fi acesta un exemplu de urmat și de către preoții din România care, la rândul lor, sunt modele pentru comunități?
 
Valeriu Gheorghiță: Aici trebuie să înțelegem că certificatul verde digital de fapt conține trei tipuri de informații: fie dovada de vaccinare, fie dovada de trecere prin boală și că te afli în primele 180 de zile de la primul test pozitiv, fie un test pozitiv (negativ - n.r.), fie test PCR, fie test antigen. Testul PCR să nu fie mai vechi de 72 de ore, testul antigen să nu fie mai vechi de 24 de ore. Deci, practic, ce se dorește prin acest tip de certificat digital este să atestăm că persoana respectivă are un risc foarte mic să fie infectată la momentul la care participă la un eveniment, indiferent de natura evenimentului.  Evident că din aceste trei informații cumva persoanele cele mai expuse unui risc rămân tot persoanele care sunt testate și care nu au nici istoric de trecere prin boală și nici nu sunt vaccinate. De ce? Pentru că ele, în continuare, sunt persoane receptive și atunci, în cazul în care nu se respectă celelalte măsuri de prevenție, și anume masca, riscul persoanei respective de a face boala în cazul în care se întâlnește, intră în contact cu o persoană pozitivă, atunci, evident că este mai mare comparativ cu celelalte persoane. Cum se poate întâmpla asta? Prin simplu fapt că o persoană, de pildă, care e testată poate, la momentul testării, să fie negativă pentru că era în perioada de incubație sau pentru că sensibilitatea testului nu este una foarte ridicată și, atunci, avem posibilitatea să ratăm anumite cazuri, cum se întâmplă: există o rată de fals negativitate, pe care noi o știm, sau chiar persoană vaccinată care poate să fie cu o infecție asimptomatică, cum se întâmplă în cazul celor care sunt vaccinați și fac infecție cu varianta Delta. Și atunci, grija este pentru protejarea oamenilor care participă la astfel de evenimente. Sigur că această grijă înseamnă, până la urmă, aș îndrăzni să spun, iubirea față de aproapele nostru și, în momentul în care oamenii se adună la o manifestare, la un eveniment, se adună acolo să se bucure de evenimentul respectiv și nu să riște să se îmbolnăvească și să plece acasă bolnavi. Evident că acest model este unul care, până la urmă, inspiră solidaritate, înțelepciune și responsabilitate. Vedem foarte mult că opiniile sunt împărțite și părerile sunt împărțite, mai ales în momentul de față, este foarte greu pentru că orice tip de măsură este privită ca una discriminatorie.Eu cred că fiecare dintre noi, în ultimă instanță, trebuie să facem apel rațiune, la responsabilitate și la solidaritate și, până la urmă, trebuie să existe un pachet de reguli pe care cu toții, trăind în comun, trebuie să le respectăm. Și nu e vorba doar de vaccinare, e vorba de orice alt tip de reguli după care funcționează o societate.
 
Cum identificăm varianta Delta?
 
 
Realizator: Să știți că vom mai discuta și în partea a doua a emisiunii despre aceste reguli pe care ar trebui, până la urmă, să le respectăm cu toții. Mai citesc din mesajele primite de la ascultători. Iată, Florica Havreliuc din satul Novaci, județul Giurgiu, aduce recunoștința domniei sale tuturor celor care ne poartă de grijă, medicilor. Ne spune că s-a vaccinat cu Pfizer, a trecut prin boală în luna octombrie, acum se simte bine și a căpătat încredere în vaccin. Carmen Boldișor din București, sigur, în opoziție cu alții ascultători care resping ideea vaccinării obligatorii, iată, doamna Carmen Boldișor din București spune: După ideea mea, ar trebui să se introducă obligativitatea vaccinării populației. Dacă era vaccinarea obligatorie, nu mai erau așa de multe infecții în țara noastră. George Dumitrescu vă întreabă pe baza căror teste se face diferența între COVID-19 și tulpina Delta. Deci, probabil că are în vedere primele variante ale virusului.
 
Valeriu Gheorghiță: Există un test care, practic, analizează materialul genetic al virusului, miezul virusului, și acesta se numește test de secvențiere. Practic, se compară secvența genomului viral de la tulpina parentală, de la tulpina inițială, cu secvența a tulpinii identificate la persoana respectivă și apar... acele mutații sunt, de fapt, în loc să avem un anumit lanț de nucleotide, de baze care se întâlnesc în structura ARN-ului viral, noi avem altele care au fost înlocuite de-a lungul timpului, pe măsură ce virusul s-a multiplicat în mod repetitiv și au apărut acele erori de copiere. De altfel, așa și apar mutațiile, apar ca urmare a unui fenomen natural, pentru că, odată ce virusul se multiplică și produce mii și mii și milioane de copii în fiecare zi, el are erori de copiere și nu are capacitatea să corecteze acel erori și atunci, majoritatea erorilor sunt cumva indiferente, nu schimbă cu nimic comportamentul virusului. Dar, iată, sunt şi mutaţii care fie îl fac mai transmisibil, fie îl fac mai capabil să scape de sub protecţia oferită de anticorpii neutralizanţi, fie îl fac mai agresiv, îl fac mai virulent. Ca atare, cum identificăm noi varianta Delta? Iniţial pacienţii sunt testaţi pozitiv fie printr-un test antigen, fie printr-un test PCR, însă acolo unde avem suspiciuni de variante virale de îngrijorare, cum este şi Delta, adică persoane care au fost vaccinaţi şi în ciuda acestui lucru sunt persoane care se infectează sau anumite amplificări care se văd pe gena S, pe proteina S, care are modificări, atunci se ridică această suspiciune de infecţie cu variantă Delta şi se trimite testul pentru secvenţiere. Acolo se analizează bucată cu bucată, aş putea spune genomul virusului şi se observă dacă este sau nu compatibil cu această variantă virală de îngrijorare, cu varianta Delta. Vă propun să ne oprim pentru câteva minute. Urmează ştirile orei 1:00 la Radio România Actualităţi. Rămâneţi pe recepţie. Revenim în direct, după cum ştiţi, invitatul acestei ediţii este medicul militar colonel
 
Valeriu Gheorghiţă coordonatorul Campaniei Naţionale de Vaccinare Anti-COVID-19. Discutăm despre valul patru al pandemiei şi măsurile de protejare a sănătăţii.
 
(2) RRA: "Serviciul de noapte" - Invitat: medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonator al Campaniei Naționale de Vaccinare Anti-COVID-19 - partea a II-a
 
 
 
Realizator: Am revenit în direct. După cum știți, invitatul acestei ediții este medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, în direct cu ascultătorii, în studioul "Paul Grigoriu", la Radio România Actualități. Dacă doriți să adresați întrebări, ne găsiți la numerele de telefon cunoscute: 021 312 1054 sau 021 312 3644. Ne puteți transmite mesaje prin sms la 0748 887 766 sau pe paginile de Facebook România Actualități și "Serviciul de noapte cu Maria Ţoghină", unde ne puteți urmări live video. Numărul cazurilor de infectare cu SARS-CoV 2 crește în cel puțin 83 din 240 de țări. Printre acestea se numără și România. Ne întoarcem și noi la dialogul cu ascultătorii. Iată, Cernea Ghiță, ascultătorul nostru, ne scrie pe Facebook că și-a făcut vaccinul, ambele doze, în România, locuiește în Germania, iar în Germania nu primește certificatul de vaccinare, acel carnet care dovedește că a făcut vaccinul, deoarece a făcut vaccinul în România. Ne întreabă ce este de făcut. Este vorba de ascultătorul nostru Gheorghe Cernea din Germania.
 
Valeriu Gheorghiţă: Se poate rezolva și este prevăzută această situație în care persoane care sunt rezidente în alte țări, dar care au cetățenie română și care au fost vaccinate în România, pot să solicite eliberarea certificatului verde digital în România. De altfel dumnealui poate să acceseze platforma certificat-covid, de unde poate să descarce acest certificat verde digital. În cazul în care..., trebuie să se identifice în schimb cu aceleași informații, și anume fie cod numeric personal, fie datele de pașaport, cu care s-a identificat atunci când s-a vaccinat.
 
Realizator: Atunci când s-a înscris în platformă.
 
Valeriu Gheorghiţă: Când s-a înscris în platformă și a fost vaccinat. Altfel pot să apară erori la momentul autentificării, dar și în situația asta colegii noștri din serviciul de call center, care sunt dedicați pe partea de eliberare de certificat verde digital și aș propune să și anunțăm numărul pe care probabil că îl știe toată lumea 021414 4425, este un număr unic la nivel național și acolo va primi îndrumarea colegilor în sensul în care poate să își descarce certificatul verde digital. Deci se accesează platforma, este o platformă unică, este asociată platformei naționale de vaccinare și solicită eliberarea certificatului verde digital.
 
Reacțiile adverse se găsesc  pe platforma națională de vaccinare și pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului 
 
Realizator: Mirela Mocanu ne întreabă și revine, insistă asupra acestei întrebări, de unde înțeleg că își dorește un răspuns scurt din partea dumneavoastră. Unde sunt studiile făcute cu efectele adverse ale vaccinului și câte persoane au murit după ce au făcut vaccinul?
 
Valeriu Gheorghiţă: Sunt studiile respective, sunt începând de la studiul de fază unu, de doi și studiul de fază 3, care este făcut pe zeci de mii de persoane pentru toate vaccinurile pe care în momentul de față le folosim în România. Sunt cele care au furnizat datele de siguranță, adică profilul de reacții adverse, după care a fost definit prospectul respectiv, și anume reacțiile adverse cu frecvența lor, tipul de reacții adverse, intensitate reacției și frecvența de apariție. Evident că vorbim de câteva zeci de mii de persoane care au fost înrolate în acele studii, persoane voluntare, și atunci nu se putea anticipa o frecvență a reacțiilor adverse mai mică de 1 pe 10 mii. Or, în situația în care astăzi deja vorbim de aproape 4,5 miliarde de doze de vaccin administrate la nivel global, s-au identificat practic cele mai rare reacții adverse, considerându-se astfel că la acest moment foarte probabil că suntem cu un profil de reacții adverse definit pentru vaccinurile pe care noi le folosim. Toate reacțiile adverse se găsesc menționate în prospectul fiecărui tip de vaccin, prospectul este afișat și se poate vizualiza pe platforma națională de vaccinare, de asemenea pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, menționând faptul că acest prospect sau rezumat al caracteristicilor produsului suferă practic actualizări periodice atunci când apar informații care schimbă frecvenţa reacțiilor adverse sau apar reacții adverse noi. Acest mecanism al farmacovigilenţei, trebuie să înțelegem, funcționează pentru orice tip de medicament, nu pentru vaccinuri, indiferent de momentul în care ele au fost autorizate. Adică poţi să ai o reacţie adversă pe care să o introduci pentru un medicament chiar la doi ani de la autorizarea lui, de la folosirea lui. În momentul în care vorbim de o campanie de vaccinare care se dorește la nivel global și care este inițiată la nivel global cu un ritm extrem de accelerat, cu zeci și sute de milioane de persoane care sunt vaccinate, este evident că te aștepţi ca într-un interval scurt de timp să identifici cele mai rare reacții adverse. Este un lucru firesc și era un lucru anticipat, dar este important în ultimă instanță să facem această analiză de menținere a beneficiilor, a riscurilor bolii și să putem fi în măsură să spunem dacă într-adevăr vaccinurile își mențin beneficiile și rămân sigure în ceea ce privește vaccinarea. Avem toate datele în momentul de față prin care să putem afirma fără niciun fel de problemă că vaccinurile actuale sunt și sigure și eficiente. Deci toate informațiile legate de reacții adverse pot să fie regăsite în rezumatul caracteristicilor produsului.
 
Realizator: A revenit ascultătorul nostru din Germania și o să îi spun că în România se eliberează acest certificat, pentru că și eu sunt vaccinată și l-am descărcat, deci este accesibil acest certificat încă de acum o lună, deci nu este niciun fel de problemă, dacă are nelămuriri să sune la numărul de telefon pe care i l-aţi menționat. Deja vă mulțumește pentru acest răspuns.
 
Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere.
 
Realizator: Avem și un telefon din Ungaria, este un conațional de-al nostru care este șofer pe camion și acum este undeva pe drumurile din Ungaria. Bună dimineața, domnule Dumitru!
 
Dumitru: Bună dimineaţa, dvs şi domnului doctor colonel! O întrebare aş avea şi eu în calitate de şofer de camion: de ce se pune presiune pe noi, şoferii de camion, să ne vaccinăm? De ce spun asta? Pentru că noi nu avem nicio tangență cu - cum să vă spun dvs? - cu lumea, noi nu avem unde să mergem ca să fim infectaţi. Toate zonele industriale unde încărcăm sau descărcăm sunt toate la periferie. Lăsăm actele pe marfă în spate în remorcă, vine omul, le ia, mă descarcă, le pune înapoi acolo. Merg la geam, e geam securizat, îmi dă actele printr-un orificiu mic, nu am tangenţă cu nimeni.  De ce se pune atâta presiune pe noi să intrăm în carantină dacă o ţară este într-o zonă galbenă sau roşie eu sunt obligat să intru în carantină, care eu nu am avut nici cel mai mic contact, nici prin aer, nici palpabil; după ce iau actele, de 10 ori mă dau cu spirt în mașină.
 
Realizator: Mulţumim mult pentru întrebare. Imediat veți primi și răspunsul domnului doctor Gheorghiță.
 
Valeriu Gheorghiţă: Da, este o întrebare cât se poate de normală, practică şi îi mulţumesc ascultătorului nostru pentru această întrebare. Aș vrea să spun că, e clar, conduita dumnealui, conduita personală pare una foarte bună, riguroasă, însă din păcate nu toată lumea este atentă la aceste reguli, nu toată lumea respectă aceste reguli și persoane care circulă foarte mult și care tranzitează foarte multe țări, unele în zona roșie, sunt persoane totuși care, nefiind sub nicio formă imunizate, nici prin boală, nici prin vaccinare, au un risc evident mai mare de a fi expuse și de a se îmbolnăvi. Or din acest punct de vedere este important totuși să menținem niște măsuri care au rolul, repet, de a limita răspândirea virusului tocmai la persoanele cu care respectiva persoană ar intra în contact. Şi cel mai frecvent cu cine se întâmplă? Cu colegii de la serviciu sau cu cei din familie. Aceste măsuri trebuie să înțelegem că nu au caracterul de a, cumva, induce ideea de a forța, așa cum spunea și dumnealui, această măsură a vaccinării. Vaccinarea până la urmă rămâne o măsură prin care noi ne protejăm sănătatea proprie. Bun, că indirect îi protejăm și pe cei din jurul nostru este un lucru cât se poate de clar și de cunoscut, însă decizia va rămâne, evident, a persoanei respective în baza informațiilor pe care le are. Repet, nu putem generaliza un comportament individual al unei persoane, pentru că, știm foarte bine, toată lumea spune că noi respectăm...
 
Nu avem un tratament foarte eficient în ceea ce privește evoluția bolii
 
Valeriu Gheorghiță: În ceea ce priveşte tratamentele, chiar înainte să intrăm în această emisiune discutam și vorbeam de faptul că, după un an și jumătate de la această pandemie încă nu avem din păcate un tratament miraculos, un tratament care să fie foarte eficient în ceea ce privește evoluția bolii, mai ales în formele grave și atunci până la urmă, rămâne de bază prevenția, rămâne de bază vaccinarea și respectarea celorlalte măsuri care nu fac altceva decât să ne scadă riscul să ne îmbolnăvim și în cazul în care totuși se întâmplă să facem această infecție, să evităm o formă severă de boală cu complicații. Ca atare, tratamentele în momentul de față nu sunt unele care să ne dea o perspectivă foarte optimistă, s-au identificat anumite abordări terapeutice care până la urmă ameliorează prognosticul și cresc rata de supraviețuire, începând de la medicație pe bază de cortizon, Dexametazonă și mă rog, terapiile imunomodulatoare, tratamentele antivirale, dar care și ele trebuiesc administrate la anumite categorii de pacienți unde beneficiile sunt foarte mari, tratamentul cu oxigen, suportul cu oxigen administrat fie prin metode invazive, fie prin metode mai puțin invazive. Toate aceste... tratamentul anticoagulant - avem deja niște directive de tratament care ameliorează clar prognosticul și îmbunătățesc rata de supraviețuire, dar cu toate acestea, nu avem încă un tratament antiviral care să fie într-adevăr eficient în toate cazurile de îmbolnăvire. Ca atare, repet, esența principală este să prevenim cât mai multe din îmbolnăviri, şi în mod deosebit din îmbolnăvirile grave care pot să apară la persoanele vulnerabile.
 
Dacă în jurul nostru toate persoanele ar fi vaccinate,  impactul transmiterii ar fi semnificativ mai scăzut
 
Realizator: Domnule doctor, iată pe Facebook George Dumitrescu vă întreabă cum îi protejăm pe cei din jurul nostru, vaccinați fiind, dacă transmitem boala? ,,Nu înțeleg de ce se tot pomenește această motivație care nu este relevantă.“ Nu este relevantă?
 
Valeriu Gheorghiță: Înţelegem perfect acest punct de vedere pentru că varianta Delta într-adevăr este diferită semnificativ față de variantele anterioare, dar haideți să înțelegem câteva lucruri! O persoană care este vaccinată cu schema completă, chiar dacă face infecția cu această variantă Delta și într-adevăr pornește de la cantități similare de virus la test PCR, pentru că ne uităm la acele cicluri de replicare, de amplificare la testul PCRr și vedem că este ...au valori asemănătoare. Am spus că încărcătura virală a celor vaccinați cu schemă completă scade foarte.... mult mai repede comparativ cu al persoanelor nevaccinate și atunci fereastra de transmisibilitate, fereastra de contagiozitate este mult mai redusă comparativ cu a persoanelor care sunt nevaccinate și care sunt infectate. Dacă în jurul nostru toate persoanele ar fi vaccinate atunci impactul transmiterii ar fi semnificativ mai scăzut, pentru că o persoană vaccinată areun risc mai mic să se îmbolnăvească, comparativ cu persoanele nevaccinate și în cazul în care se îmbolnăves, totuși fac această infecție, fereastra de contagiozitate este mult mai scurtă și atunci evident că cu cât am o perioadă mai lungă în care sunt contagios, cu atât risc să diseminez, să răspândesc infecția unui număr mai mare de persoane, cu cât am o perioadă mai scurtă în care sunt contagios, riscul să transmit este mai mic. Deci acesta este raționamentul și da, tocmai de aceea în momentul de față vedem că în Statele Unite, unde varianta Delta este dominantă și unde sunt încă regiuni cu rată mică de acoperire vaccinală, se recomandă ca și persoanele vaccinate să poarte masca de protecție în anumite situații, în zonele supraaglomerate sau în spații închise, tocmai din acest motiv. Asta nu înseamnă că contrazicem ceea ce am spus în urmă cu două luni, cu șapte luni. Sunt date care apar, sunt date noi, sunt date în dinamică. Lumea medicală învață din mers.
 
Realizator: Dar să ştiţi că oamenii au obosit și încep să își piardă încrederea. Iată o întrebare interesantă de la un ascultător, deși este deja aproape 1:30 noaptea. O asculătoare care are o pagină de Facebook care se numește Oneşti asigurări. Mi-ar fi plăcut să știu despre cine este vorba - vă întreabă: părinții dumneavoastră, în final s-au vaccinat?
 
Valeriu Gheorghiță: Da. S-au vaccinat deja de câteva luni bune. Din sfârșit de martie, început de aprilie.
 
Realizator: Un alt ascultător care ne scrie că s-a vaccinat și domnia sa din aprilie și că a luat această decizie atât pentru a se proteja pe dânsul, cât și pentru ceilalți ne spune că i-ar plăcea să asculte și opinii din partea medicilor care nu sunt neapărat pro-vaccinare și aduce aici și un argument și anume că s-a realizat un studiu din care reiese că aproape unul din trei dintre cei care lucrează în domeniul sănătății nu s-au vaccinat. De ce nu se vaccinează cadrele medicale?
 
Valeriu Gheorghiţă: E într-adevăr o întrebare pe care ne... la care ne gândim și noi...
 
Realizator: Şi cautaţi răspunsul?
 
Valeriu Gheorghiţă: Căutăm răspunsuri. Fiecare, până la urmă, interpretează realitatea în felul... în felul lui, îşi evaluează riscul personal în felul lui. O persoană care nu optează pentru a se vaccina cum este de pildă personalul medical, nu înseamnă că nu crede neapărat în siguranța vaccinurilor sau în eficacitatea lor, dar poate din alte convingeri nu doresc să se vaccineze. De ce? Pentru că consideră că au un risc mic de a se îmbolnăvi, fie că respectă foarte bine măsurile de prevenție sau sunt o parte dintre colegii noștri care au fost îmbolnăviți care au trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2 și consideră că au imunitate, sunt și în rândul personalului medical persoane care, ca și în populația generală, consideră că lor nu li se poate întâmpla să se îmbolnăvească. Deci până la urmă atitudinile sunt diferite. Sigur că procentul celor care au astfel de atitudini este mult mai mic. Nu cred că vom avea o categorie populațională în care rata de vaccinare să fie sută la sută, prin simplul motiv că unii pot să aibă anumite contraindicații și nu pot să fie vaccinați în totalitate, persoanele respective. Dar totul e să înțelegem, personalul medical a fost primul care a intrat în lupta împotriva COVID-19 și a fost primul care a beneficiat de vaccinare şi totuși vorbim pentru etapa 1, cea adresată personalului medical și social la o rată de acoperire vaccinală de peste 80%. Ori asta ne arată totuși un semnal mare de încredere în ceea ce înseamnă vaccinare, în știință, în progresele care s-au făcut în ultimii ani și trebuie să înțelegem că este un mare lucru și o mare șansă, până la urmă, pentru noi oamenii faptul că într-un timp scurt, am reușit să beneficiem totuși de vaccinuri care au îndeplinit toate standardele - și de siguranță, și de eficacitate.
 
Realizator: A fost un timp record.
 
Valeriu Gheorghiţă: A fost un timp record.
 
 
 
Nu se cunoaște la acest moment un nivel al anticorpilor de la care să fiu sigur că sunt protejat
 
Realizator: Mai avem un telefon în direct. O salutăm pe ascultătoarea noastră Doina Badea. Bună dimineața!
 
Doina Badea: Bună dimineața! Sunt din București și vreau să întreb următoarele. Care este numărul de anticorpi necesari pentru a îţi asigura imunitatea şi întreb asta pentru că la sfârșitul lui noiembrie, începutul lui decembrie anul trecut, eu am fost răcită, medicul meu de familie era în concediu de maternitate și m-am tratat cum am ştiut eu mai bine. Când a venit medicul de familie m-a trimis la vaccin şi i-am explicat ce am pățit și a zis să fac un test IGG. Mi-am făcut şi aveam 43 de anticorpi. Sigur că ulterior m-am vaccinat, dar am căutat și pe net şi peste tot. Nicăieri nu scrie câţi anticorpi ar trebui să ai ca să fi sigur că ești bine. Asta e una.De ce în anii 1960 ne vaccinau la școală fără să ne mai întrebe nimeni nimic și Slavă Domnului, suntem o generație sănătoasă, zic eu. Mulțumesc foarte mult! O seară plăcută.
 
Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu. Într-adevăr în momentul de față nu știm care este nivelul anticorpilor neutralizanţi care se corelează cu protecția. Trebuie să mai aflăm un lucru. Noi facem prin testele obișnuite de anticorpi determinăm nivelul anticorpilor anti Spike, sunt cei care apar, sunt singurii care apar după vaccinare. Din acest total al anticorpilor anti-Spike doar o parte au acest efect neutralizant și blochează atașarea virusului de receptorii de pe celule. Noi încă nu știm care este nivelul anti Spike total care se corelează cu protecția. Tocmai de aceea această tendință naturală de a scădea nivelul anticorpilor este regăsită pentru toate tipurile de vaccinuri, dar asta nu înseamnă obligatoriu că scăderea anticorpilor se corelează cu scăderea protecției tocmai pentru că avem memorie imunologică și, odată ce organismul recunoaște, la contactul cu același microorganism, profilul și tiparul pentru care a fost deja antrenat, răspunsul imun se produce într-un timp foarte scurt și, în felul acesta, suntem protejați. Deci practic nu se cunoaște la acest moment un nivel al anticorpilor de la care să fiu sigur că sunt protejat sau, dimpotrivă, să știu că nu mai am protecție.
 
Realizator: Cea de-a doua întrebare: de ce ne vaccinam la şcoală şi eram cu toții sănătoși...
 
Valeriu Gheorghiţă: Cred că, mă rog, vorbeam de alte politici de sănătate publică. În momentul de față nu vreau să îmi imaginez un simplu scenariu în care s-ar întâmpla asta. Este clar o situație care nu mai funcționează în societatea actuală.
 
Nu s-a identificat un profil de risc care să fie asociat cu un risc mai mare de a dezvolta evenimente trombotice cu trombocitopenie după vaccinarea cu vaccinuri pe bază de vector viral.
 
Realizator: Mai avem multe, foarte multe întrebări. De fapt, cred că acum am și răgazul pentru a vă ruga să ne promiteți că mai veniți la Serviciul de Noapte, pentru că rămân nepuse... Uitați, am aici o sumedenie de hârtii cu întrebări din care nu am reușit să adresez decât vreo două, trei, pentru că am considerat că ascultătorii merită să vă pună ei în mod direct...
Valeriu Gheorghiţă: Sigur, pentru dumnealor suntem aici.
 
Realizator: Pentru ei am făcut această emisiune și de aceea vreau să îmi promiteți ca în luna septembrie reveniţi și mai facem o serie.
 
Valeriu Gheorghiţă: Cu mare drag.
 
Realizator: Nu aș vrea ca cei care ne urmăresc acum, care au întrebări interesante să considere că nu merită și ei un răspuns pentru problemele lor. Două sau trei situații foarte importante pe care vreau să le menționez și să le oferim ascultătorilor un răspuns. Prima întrebare: pentru depistarea tromboflebitei, anticipat vaccinării, există analize care se pot face anterior vaccinării?
 
Valeriu Gheorghiţă: Nu s-a identificat un profil de risc care să fie asociat cu un risc mai mare de a dezvolta acest evenimente trombotice cu trombocitopenie după vaccinarea cu vaccinuri pe bază de vector viral. Mecanismul de apariție al acestor evenimente trombotice încă nu este suficient elucidat, dar supoziția este legată de un răspuns imun, practic un mecanism care să aibă un substrat imunologic. Sigur că, în cazul pacienților care, de pildă, au istoric de tromboză venoasă cerebrală, care se întâmplă și fără să ai legătură cu vaccinarea, în cazul persoanelor care au dezvoltat evenimente trombotice post tratamente cu heparină - acea trombocitopenie indusă de heparină și trombozele induse de heparină, pentru că mecanismul pare a fi similar: apar acei anticorpi anti-factor plachetar 4 care se regăsesc şi la pacienții care fac astfel de evenimente trombotice - acolo nivelul de precauție trebuie să fie mai mare. Însă, atâta timp cât aceste reacții adverse se manifestă însoțite de anumite simptome care sunt legate de localizarea trombozei este important să ne adresăm serviciilor medicale pentru evaluare cât mai repede după momentul debutului lor, tocmai pentru a beneficia de un diagnostic și un tratament corect. Dar nu există un profil, pentru că şi nouă ne trimit din ce în ce mai multe persoane, faptul că au istoric de trombofilie, au analize care reflectă un risc mai mare de tromboză, nu s-au observat în datele raportate până la acest moment că acele persoane au un risc mai mare de a dezvolta evenimente trombotice decât restul persoanelor care au fost vaccinate. Deci nu se identifică aceşti factori de risc, pentru simplul fapt că mecanismul pare a fi imun.
 
Realizator: Mulţumesc mult pentru răspuns. Un răspuns scurt pentru ascultătorul nostru Marius Ţigănuş. A făcut vaccinul în luna mai cu ambele doze. Care este eficiența în timp a vaccinului? Şase sau opt luni?
 
Valeriu Gheorghiţă: Avem date la șase luni, unde știm clar că se menține eficiența peste 90%. Sunt date și pentru varianta Delta, care certifică această eficiență. Nu ne așteptăm ca după șase luni să scadă brusc nivelul protecției. Probabil că vom avea o scădere lent progresivă, dar toate aceste date necesită să fie cumulate. Avem date de imunogenitate, adică de persistența anticorpilor la opt luni, la nouă luni, ne vom apropia ușor, ușor de un an, dar trebuie să observăm și care este protecția. Practic, una este să ai un nivel al anticorpilor și alta este protecția efectivă față de boală.
 
Realizator: Mihaela din Iași. Bună seara. Aș vrea să vă expun cazul meu. Am făcut prima doză de vaccin în martie. La câteva minute de la administrare, au crescut pulsul și tensiunea până la 148 pulsul și 20 cu ceva tensiunea. Am ajuns la urgență atunci și încă de vreo cinci, șase ori în următoarea lună. Medicii au constatat ulterior o tahicardie sinusală şi o tiroidă autoimună, cortizolul fiind cu mult peste limita maximă. Pur și simplu - ne scrie ascultătoarea noastră din Iași - nici acum nu înțeleg ce s-a întâmplat în condițiile în care nu avusesem probleme de sănătate până atunci. Cert e că nu am mai avut curaj să fac rapelul. Am făcut un test cam la o lună de la prima doză și mi-a arătat că am dezvoltat ceva anticorpi. Într-o situație de genul acesta ce ar trebui să fac, dacă la un moment dat aș găsi curajul să mai încerc? Cum se procedează, având în vedere că au trecut cinci luni de la prima doză? Vaccinul de la Johnson and Johnson ar fi o variantă după prima doză Pfizer? Sunt oarecum protejată prin ce am făcut până acum și nu o să mai risc o altă doză, având în vedere că nu știu ce anume a declanșat totul și abia m-am stabilizat cât de cât?
 
Valeriu Gheorghiţă: Aici, sigur că poate să existe în primul rând o reacție anxioasă la administrarea vaccinului și la gândul că s-ar putea ca vaccinul să-ţi genereze anumite reacții adverse. Dar faptul că există deja niște diagnostice, o dereglare tiroidiană, o tahicardie sinusală, acele valori tensionale crescute este puțin probabil să fie legate de administrarea vaccinului, adică cauzate propriu-zis de vaccin. Poate să fie o reacție coincidentă, adică o asociere temporară cu vaccinarea. Cu siguranță, anxietatea legată de momentul vaccinării a contribuit, dar asta este o reacție pasageră; efectul de 'halat alb', cum îl mai cunoaștem noi, în rândul anumitor persoane care se prezintă la medic și care, da, au valori... le crește tensiunea din simplul motiv că intră într-un cabinet medical, însă este clar că o singură doză de vaccin nu este suficientă, mai ales pentru varianta Delta. Practic, beneficiile sunt semnificativ mai scăzute, comparativ cu persoanele care au schema completă de vaccinare. Ceea ce aș recomanda este să avem o evaluare cardiologică și să facem cea de-a doua doză de vaccin cu vaccinul de la compania Pfizer. Sunt convins, poate, că ascultătoarea noastră are deja un anumit tratament pe care îl urmează. Repet, nu consider, deși nu am toate datele medicale, nu consider că acel episod are legătură cu vaccinarea propriu-zisă și că ar fi declanșat o boală care să fie pe termen lung. În general, reacțiile post-vaccinale sunt tranzitorii și aici, dacă vorbim de creșterea valorilor tensionale.
 
Realizator: Un alt mesaj din partea Mariei. Fiica mea, 54 de ani, a fost diagnosticată acum un an cu COVID. A fost internată și tratată. Astăzi are tromboză intestinală și o erupție abdominală. Mai trebuie să facă vaccinul? Şi o altă întrebare: dacă se vindecă această tromboză?
 
Valeriu Gheorghiţă: Sigur că tratamentele pentru evenimentele trombotice au o durată variabilă de timp, în funcție de identificarea acelor factori care pot să fie asociați cu risc mai crescut de tromboză, adică trombofiliile, persoane care au moștenit o predispoziție către a face aceste tromboze, care pot să fie cumva exprimate clinic, adică declanșate de episodul de boală. De altfel, COVID-19 este o maladie trombogenă, este o maladie care crește riscul de formare de cheaguri de sânge. Cu timpul, sub tratament, acele cheaguri ușor, ușor se dizolvă și ceea ce rămâne se fibrozează, se solidifică pe peretele vascular și riscul de ruptură, riscul de desprindere a unui tromb este mult mai mic în timp, ele se calcifică. În ceea ce privește vaccinarea, în momentul de față trebuie puse în balanță, practic, riscul persoanei respective de a face o formă severă în cazul în care s-ar reinfecta și beneficiile pe care le obținem prin vaccinare. Ceea ce știm este că vaccinurile pe bază de ARN messager nu au acest semnal al evenimentelor trombotice. Deci, din acest punct de vedere, dacă ne încadrăm într-o categorie vulnerabilă sau într-o categorie cu risc mare să mai expun, să fiu eventual reinfectat, la mai mult de șase luni de la trecerea prin boală, atunci putem lua în calcul vaccinarea cu un vaccin pe bază de ARN mesager.
 
Vaccinurile nu intervin în ciclul de replicare virală, ci  blochează intrarea virusurilor în celule sau distrug celulele infectate viral
 
Realizator: Mai avem un ascultător în direct. Îi mulțumim că ne-a urmărit până la această oră. Îi spunem bună dimineața domnului Ruslan.
 
Bună dimineaţa dumneavoastră, invitatului dumneavoastră și ascultătorilor din această noapte! Aș vrea sau îmi doresc ca domnul colonel doctor  să îmi poată răspunde la toate întrebările, fără a ocoli vreuna dintre ele. Eu sunt colonel în rezervă, specialist CBRN, dânsul ştie ce înseamnă asta - chimist biologic, radiologic şi nuclear, pentru ceilalţi ascultători. Printre altele, ştim că cel mai mare virus e mai mic decât cea mai mică bacterie. Deci cel mai mare virus e mai mic decât cea mai mică baterie. Printre altele, nu vreau să intru în amănunte, dar infecţii virale, mai avem şi SIDA, mai avem şi maningita, pojarul, vărsatul de vânt, a vorbit dânsul la începutul emisiunii despre lucrurile acestea. Am vreo trei întrebări.
 
Realizator: Haideți să le punem repede, ca să avem și răspunsurile.
-: Vreau să încep cu o întrebare mai simpatică. Animalele de casă pot fi considerate vectori în acest caz? Pentru că sunt persoane care își pupă animalele sau care mănâncă împreună cu ele, în special pisicile, după care le dau şi drumul pe stradă. Prima întrebare. A doua intrebare - Cine poate sau ce doctor are competența de a putea da un verdict scris şi ștampilat că o persoană, care suferă de boli multiple, nu se poate vaccina, garantându-i dacă se vaccinează că nu pățește nimic? O altă întrebare - De fapt, ce fac vaccinurile? Inhibă ciclul de viață al virusului, adică poate fi inactivat ARN-ul sau ADN-ul sau metoda prin care virusul poate pătrunde în celulă? Şi ultima întrebare, dacă poate să îmi răspundă, credeți că domnul Arafat este cel mai bun specialist în acest domeniu pentru a conduce, a gestiona şi a consilia persoanele de decizie în acest sens? Mulțumesc! O seară plăcută!
 
Valeriu Gheorghiţă: Aş începe cu cea legată de mecanismul de acțiune al vaccinurilor. Vaccinurile, practic, nu fac altceva decât să antreneze răspunsul imun al organismului față de un anumit microorganism, practic îl pregătesc pentru momentul...îl învață ce are de făcut atunci când va intra în contact cu acel microorganism. Ce face ca atare? Prin apariția anticorpilor și prin răspunsul imun de tip celular, în momentul în care organismul intră în contact cu virusul, de pildă, cu virusul SARS-CoV-2, acești anticorpi neutralizanţi se lipesc de suprafața virusului și împiedică să intre în celulă. Dacă totuși el scapă și intră în celulă, avem celelalte componente ale răspunsului imun, imunitatea celulară, care sunt ca niște paznici și supraveghează tot ce trece prin fața lor și atunci când a ajuns o celulă infectată, pentru că virusul își exprimă pe suprafața celulei anumite proteine, anumite semnale prin care cumva îi spune organismului că el este acolo, aceste celule ale răspunsul imun distrug celula propriu zisă cu tot cu virus. Deci, practic, vaccinurile nu intervin în ciclul de replicare virală, ci pur și simplu blochează intrarea virusurilor în celule sau distrug celulele infectate viral. Ăsta este mecanismul.
 
Realizator: Prima întrebare, animalele de casă pot fi considerate vectori?
 
Valeriu Gheorghiţă: Într-adevăr, s-a discutat și s-a vehiculat ideea în care pisicile ar putea să fie infectate cu un coronavirus. De altfel, știm că există, pe lângă coronavirusurile umane, multe subtipuri de coronavirusuri animale, care dau aceste infecții la animal, însă chiar ipotetic dacă s-ar întâmpla acest lucru, probabilitatea unui impact epidemiologic este foarte mică, pentru că riscul de transmitere inversă, de la animalul infectat la alte persoane în afara celor din familie, este foarte mic. Adică mai degrabă persoana din familie infectată răspândește la cei din jur decât, eventual, animalul de companie.
 
Realizator: Şi ce medic are competența de a spune că o persoană cu boli multiple se poate vaccina, oferindu-i garanție că nu se întâmplă nimic?
 
Valeriu Gheorghiţă: Bun, trebuie să înțelegem că vaccinurile au și reacții adverse și aceste reacții adverse sunt cunoscute, au o anumită frecvență, știm cum le identificăm și știm care este tratamentul care se face. Marea majoritate a persoanelor știm că nu înregistrează reacții adverse, iar cei care înregistrează, au reacții locale, la locul de administrare și pot avea și reacțiile sistemice: febră, frisoane, dureri de cap, dureri de muschi, dureri de oase. Sunt aceste reacții adverse extrem de rare, aceste reacții particulare, cum sunt evenimentele trombotice la vaccinurile pe vector viral, cum este semnalul de miocardită la vaccinurile pe bază de ARN mesager.  Aici iar sunt semne și simptome prin care noi identificăm sau ridicăm suspiciunea, persoana respectivă trebuie să se prezinte la spital. Pacienții care au foarte multe boli cronice, foarte multe afecțiuni cronice sunt dimpotrivă persoanele cele mai vulnerabile în fața infecției cu SARS-CoV-2 și au cea mai mare nevoie să fie vaccinate dar este important ca persoana respectivă să își controleze boala cronică, să ia tratamentul recomandat, să vină într-o perioadă în care este echilibrat din punct de vedere al tratamentului și nu de pildă dacă are o insuficiență cardiacă care este decompensată, abia mai respiră. Este momentul potrivit să controleze boala de inimă, să o s-o echilibreze și ulterior să se vaccineze. Aceste abordări constau până la urmă dintr-o practică medicală corectă cu un triaj medical corect și administrarea vaccinurilor. Repet, vaccinurile în momentul de față, sunt sigure, sunt eficiente și tocmai de aceea, cred că nu există până la urmă un act medical care să nu aibă anumite ...un risc de reacții adversă. O simplă injecție cu ser fiziologic poate să producă o durere locală sau un flegmon, să te infectezi, dar până la urmă o practică medicală corectă reduce foarte mult aceste reacții adverse. Însă noi trebuie să ne gândim ce se întâmplă dacă nu mă vaccinez și care e riscul să fac boala și riscul să fac o formă gravă.
 
Realizator: Şi ultima întrebare a ascultătorului nostru. Dacă domnul Arafat este cea mai potrivită persoană pentru a acorda sfaturi, pentru a acorda aceste acțiuni în această perioadă?
 
Valeriu Gheorghiţă: Sunt, în momentul de față cred că puține persoane care au experiența domniei sale și personal, apreciez foarte mult tot efortul depus în această perioad. Să știți că informațiile au apărut tot timpul pe parcurs și România a luat măsurile care au fost în spiritul recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Sigur că atunci când ești pus în situația faptului de a comunica și măsuri care nu sunt pe placul tuturor sau nu sunt măsuri neapărat populare, îți atragi o notă de antipatie, dar acest lucru nu are nimic de-a face cu profesionalismul, cu seriozitatea, cu implicarea și cu până la urmă, cu abnegația pe care dumnealui o are.
 
Realizator: Un ascultător ne semnalează pe Facebook, este vorba de Liviu Pavel, faptul că are domnia sa cunoștință de două cazuri de reacții reacții adverse grave la vaccin. O secundă să văd mesajele. Băiat de 16 ani din Brașov, fără probleme de sănătate sau boli cronice, a murit la o lună după a doua doză de vaccin COVID, o leucemie ca reacţie adversă - spune ascultătorul nostru Liviu Pavel, s-a manifestat la patru zile după rapel și spune că dumneavoastră ați ignorat acest caz. Ştiţi de acest caz?
 
Valeriu Gheorghiţă: Nu știu despre acest caz. Cert este că profesioniștii în domeniul sănătății trebuie să raporteze toate aceste cazuri, însă sub nicio forma nu există o legătură între declanșarea unei leucemii și vaccinare. Tocmai de aceea, din păcate, dacă situația este așa cum relatează ascultătorul nostru sau dacă ne urmărește pe pagina de socializare, neavând toate informațiile medicale, nu vreau să speculăm asupra acestui caz, însă pot să spun așa: o boală oncologică, o boală oncohematologică gravă nu are legătură cu vaccinarea. Este doar momentul nefericit la care a debutat, este momentul la care s-a exprimat. Putea să debuteze în orice alt moment și puteam să facem legătura cu orice alt eveniment, însă din nefericire bolile hematologice au o evoluție gravă, mai ales la persoanele tinere.
 
Sunt foarte rare cazurile în care ne putem întâlni cu reacții adverse la mai mult de 30 de zile de la vaccinare
 
Realizator: Domnul Victor Runceanu ne scrie, de asemenea pe Facebook și se întreabă, ne întreabă de ce v-ar crede pe dumneavoastră și nu pe Luc Montagnier, laureat al premiului Nobel în medicină? Luc Montagnier spune că cei vaccinați vor muri între o jumătate de an și trei ani. Se numește Victor Runceanu, după cum am spus din Brașov, semnează acest ascultător.
 
Valeriu Gheorghiţă: Cred că până la urmă trebuie să înțelegem că sigur este importantă credibilitatea, însă noi nu trebuie să ne uităm la persoana care transmite un mesaj. Noi trebuie să ne uităm la evidențele, noi trebuie să ne uităm la datele științifice și trebuie să înțelegem în momentul de față .că avem suficiente date științifice prin care noi să putem fi în măsură să spunem că vaccinurile sunt sigure și eficiente. Evident că oamenii se întreabă: bun, dar care sunt efectele sau eventualele urmări pe termen lung? Ştim, avem atâtea alte vaccinuri care au fost folosite de zeci de ani de zile și știm că majoritatea reacțiilor adverse apar în primele 30 de zile. Sunt foarte, foarte rare cazuri în care ne putem întâlni cu reacții adverse la mai mult de 30 de zile de la vaccinare. Practic, ce se întâmplă cel mai frecvent este în primele două săptămâni de la prima sau de la cea de a doua doză. Nu apar efecte care să fie anticipate că vor apărea la luni de zile. Este clar o informație menită să genereze emoție negativă, să genereze până la urmă neîncredere, însă sub nicio formă nu este cazul neapărat să fie pusă în balanță credibilitatea unei persoane sau a alteia, trebuie să ne uităm la date științifice și atât.
 
În valul 4 orice persoană vaccinată este o persoană mai bine protejată
 
Realizator: Sunteți coordonatorul campaniei de vaccinare. Cum apreciați că se desfășoară această campanie? Credeți că are efectul scontat, chiar dacă mulți vorbesc despre un eșec, pentru că nu s-a atins ținta de vaccinare, dar există un efect şi dacă dvs credeți că acest efect este cel scontat și așteptat? Şi dacă veți adapta, veți îmbunătăți pentru valul 4 și pentru situațiile specifice ale acestui val, cum ar fi tulpina Delta, această campanie de vaccinare și campania de comunicare aferentă?
 
Valeriu Gheorghiţă: Da, aici este o discuție. În primul rând, da, cu siguranță persoanele care au ales să se vaccineze, cele peste 5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, cu siguranță vor face diferența în valul 4 și orice persoană vaccinată este o persoană mai bine protejată, este o persoană care un risc mai mic de îmbolnăvire și un risc mai mic să facă o formă gravă, să ajungă la spital. Acesta este un aspect. Al doilea aspect legat de atingerea acelor ținte, sigur că ele au fost ținte pe care cu toții ni le-am propus la debutul campaniei de vaccinare în funcție de numărul de doze pe care le aveam disponibile și de populația eligibilă pe care o avem și, bineînțeles, de ținta de atingere a imunității de grup, imunitatea colectivă.
 
Realizator: Care înseamnă 70%.
 
Valeriu Gheorghiţă: Care înseamnă 60-70% din populație. Probabil că pentru varianta Delta această imunitate de grupa ar trebui să fie și mai mare. Însă pot să vă spun că pentru România faptul că am atins cel puțin cinci milioane de persoane vaccinate să știți că nu este puțin lucru. În pandemia din 2009 AH1N1 pot să vă spun că au fost administrate circa trei milioane de vaccinuri, 3 milioane de persoane vaccinate, era o singură doză, se administra la acel moment. Organizarea campaniei de vaccinare, coerența, faptul că marea majoritate a persoanelor care au beneficiat de prima doză au putut la timp să beneficieze și de rapel, accesibilitatea la vaccinare, ușurința procesului în sine sunt în lucruri care au definit și definesc această campanie de vaccinare. Este o muncă uriașă a colegilor noștri din centrele de vaccinare, a personalului vaccinator din fiecare județ. Este evident că pentru ei și pentru mine pot să spun este dificil să auzim tot timpul că această campanie este un eșec prin faptul că nu şi-a atins ţintele. Bun, suntem sub media europeană, este adevărat, însă pentru nivelul de înțelegere pentru nivelul de educație medicală care este în rândul populației, eu cred că această campanie de vaccinare este cumva în direcţia bună și sperăm ca în perioada următoare să crească numărul celor care aleg să se vaccineze. Cum? Alegem în primul rând să te informezi corect. Dacă nu alegi să te informezi corect va fi foarte puțin probabil să alegi să te vaccinezi.
 
Realizator: Am ajuns exact pe un drum care mie îmi este foarte drag, și anume informația corectă. Mă uitam acum, pentru că, iată, sunt ascultători care au reacționat şi, uitați, ascultătorul nostru Titi Iatan scrie: Trebuie să spuneți că nu există un video cu acel laureat, ci doar niște știri cum că ar fi spus un fost laureat al Premiului Nobel la vârsta de 88 de ani: nimic convingător, aş spune că este un fake news - ne scrie ascultătorul nostru Titi Iatan.
 
Valeriu Gheorghiţă: Mai mult ca sigur că da.
 
Impactul dezinformării este diferit în funcție de gradul de civilizație și de educație medicală
 
Realizator: Şi pentru că spuneați, ne explicați cât de dificilă este această perioadă și câte eforturi se fac, am discutat în prima oră despre vaccinare și beneficiile acesteia. Totuși, iată, dezinformarea devine din ce în ce mai mult un obstacol și din punct de vedere medical, pentru că medicii trebuie să depună un efort și mai mare în direcţia comunicării avantajelor.. Din această perspectivă, cu ce vă este mai greu să luptați, domnule doctor, cu pandemia sau cu dezinformarea pe tema vaccinării?
 
Valeriu Gheorghiţă: Ştiţi, doctorul Fauci spunea, cu ceva timp în urmă, că, dacă acest nivel de dezinformare ar fi existat înainte de eradicarea variolei sau, mă rog, poliomielita, care este o boală în curs de eradicare, foarte probabil că nu am fi ajuns să controlăm aceste boli și să eradicăm variola, pentru ca rolul dezinformării până la urmă este acela de a sădi neîncredere în rândul oamenilor, să amplifice neîncrederea în autorități. În schimb, dacă ne uităm la nivel global, amploarea fenomenului de dezinformare este similar, însă impactul este diferit în funcție de gradul de civilizație și de educație medicală și nivelul de încredere al populației în autoritate, în autorități. Evident că într-o populație care 50% este în rural, într-o populație cu un nivel de educație medicală scăzut, redus, într-o populație în care nivelul de încredere în autorități este redus, evident în acest context fenomenul dezinformării are o amploare și are consecințe mult mai ridicate comparativ cu ce se întâmplă în alte țări. Până la urmă, vocea care transmite mesajele de dezinformare și de fake news este aceeași în toate țările, însă cei care recepționează acest mesaj au o atitudine diferită. În cea mai mare parte, cu cât ești mai bine școlarizat, cu cât ai un nivel social mai ridicat - pentru că ne uităm în orașe - cu atât impactul dezinformării este mai redus. Uitați-vă în municipiul București. Are rata printre ratele cele mai crescute de acoperire vaccinală, Cluj și așa mai departe. Deci practic sunt diferențe semnificative între zonele urbane foarte dezvoltate, unde și populația este cu un acces mult mai mare la informare...
 
Realizator: Este conectată la informaţii...
 
Valeriu Gheorghiţă: Este conectată, preocupată de acest subiect, spre deosebire de ce se întâmplă în rural, unde evident că și accesul la informare și dorința de informare sunt mai reduse, atunci bineînțeles că vulnerabilizarea în fața dezinformării este mult mai crescută.
 
Realizator: Poate şi riscurile de îmbolnăvire sunt mai reduse și poate fi şi aceasta o cauză.
 
Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranţă, da.
 
Realizator: Am ajuns la final și dvs aţi parcurs în ultimul an așa, un efort supraomenesc, de comunicare cu cât mai multă lume. Pentru că mai avem doar câteva secunde, trei cuvinte. Care este mesajul dumneavoastră pentru cei care ne ascultă acum și încă ezită?
 
Valeriu Gheorghiţă: Să aibă încredere în autorități, să aibă încredere în medici și să înțeleagă că toate acțiunile care sunt în momentul de față puse în aplicare sunt în beneficiul sănătății noastre.
 
Realizator: Serviciul de Noapte la final. Vă mulțumesc pentru participare și pentru tot ceea ce faceți în această perioadă pentru români. Vă mulțumesc și vă mai aștept în septembrie.
 
Valeriu Gheorghiţă: Vă mulţumesc şi eu. Cu siguranţă.
 
(Monitorizare text: Agenția de presă RADOR)


Adaugat: 10 August 2021
Actualizat: 10 August 2021